Aerosolii – mici particule atmosferice care pot influența formarea norilor – produși de activitățile umane au redus considerabil frecvența furtunilor tropicale din Atlanticul de nord pe parcursul secolului al XX-lea, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Geoscience.
Acțiuneaaerosolilor rezultați din activități umane rămâne unul dintre factorii cei mai incerți implicați în fenomenul de încălzire globală. Aceste particule chimice (ozon, sulf etc.) pot să modifice razele solare care ajung la suprafața Terrei („efect parasol”). În egală măsură, ei servesc și ca „germeni” pentru picăturile de ploaie care compun norii, putând modifica longevitatea acestora și, local, cantitatea de ploaie pe care aceștia o produc.
Potrivit unor ipoteze, creșterea concentrației deaerosoliînregistrată în a doua jumătate a secolului al XX-lea a accentuat seceta din Sahel și a slăbit ciclul musonilor de pe subcontinentul indian.
Nick Dunstone de la Met Office din Marea Britanie (Institutul de meteorologie) și colegii săi consideră căaerosolii influențează în orice caz temperatura de la suprafața apei în Atlanticul de nord. Prin urmare, ei sunt capabili să modifice ritmul cu care apar furtunile tropicale în această zonă.
Pentru a-și demonstra teoria, autorii studiului au folosit modele climatologice utilizate în mod frecvent pentru a simula schimbările climatice trecute și viitoare. Făcând să varieze diverse criterii, ei au ajuns la concluzia că furtunile tropicale din Atlanticul de nord sunt mai puțin frecvente în perioadele în care concentrațiile deaerosolisunt mai ridicate deasupra acestei regiuni.
Potrivit calculelor lor,aerosolii produși de activitățile umane sunt principalii vinovați de apariția acestui fenomen. Ca dovadă, atunci când concentrația lor a început să scadă după 1990, furtunile tropicale au cunoscut o creștere în intensitate.
Influențând formarea norilor de deasupra Atlanticului de nord și scăzând temperatura la suprafața mării,aerosolii modifică circulația atmosferică tropicală.